Bumbacul este un produs finit folosit indeosebi in industria textila. La baza bumbacului sta planta de bumbac, fibrele sale fiind folosite pentru a obtine produsul finit, este vorba despre un material ce poate fi usor de prelucrat, fiind extrem de apreciata pentru numeroasele calitati pe care le poseda.

Cum se obtine fibra de bumbac?

Asa cum afirmam anterior, fibra de bumbac se obtine exclusiv cu ajutorul plantei de bumbac, producatorii mizand pe recolte in mediile climatice calde, asta pentru ca in perioada de crestere este necesar un anumit nivel al precipitatiilor in timp ce inainte de perioada de recoltare este foarte important ca precipitatiile sa lipseasca.

Daca plantarea este una clasica, fiind nevoie de aproximativ 2-6 seminte pentru o dezvoltare ulterioara optima, perioada de dezvoltare a plantei este de aproximativ 90 de zile, perioada la finele careia capsulele trebuie sa se deschida si bumbacul trebuie recoltat. Recoltarea se poate face atat manual cat si mecanic, bumbacul necesitand transport in statiile de egrenare, locuri in care se separa semintele de fibre si se obtin baloti de aproximativ 150 de kilograme.

Proprietatile fibrelor de bumbac

Specialistii se folosesc de nivelul maturitatii fibrelor pentru a estima anumite caracteristici cum ar fi culoarea, luciul sau finetea, elemente importante pentru producatorii de tesaturi si materiale textile.

1. Finete – In functie de tipul prelucrarii cat si de soiul bumbacului, se pot determina aproximativ trei categorii diferite de bumbac: bumbac cu finete mica(sub Nm=5000), bumbac cu finete medie(Nm=5000-6000) si bumbacul cu finete mare(Nm=6000).
2. Lungimea fibrelor – In mod obisnuit, fibrele de bumbac poseda o lungime care porneste de la 17mm si ajunge chiar si la valori de peste 50mm. In functie de aceasta caracteristica, fibrele de bumbac pot fi categorisite in fibre scurte, medii, lungi sau foarte lungi.
3. Culoare – Culoarea originala a bumbacului este una galbuie, din acest motiv producatorii de textile mizeaza pe folosirea unor oxidanti sau a procesului de mercerizare pentru a obtine un bumbac alb, imaculat.
4. Luciu – Bumbacul proaspat produs nu are un luciu deosebit, este nevoie sa il treceti prin procesul de mercerizare atat pentru a-l albi cat si pentru a-i spori luciul.
5. Higroscopicitatea – Referindu-ne la nivelul de umiditate din interiorul fibrelor de bumbac, este necesar ca producatorul sa aplice un proces de uscare, umiditatea reala fiind de aproximativ trei ori mai ridicata decat cea permisa de lege, care este de 8.5%.
6. Gradul de maturitate(GM) – Gradul de maturitate se refera la grosimea peretelui sau a fibrelor, astfel ca avem parte de bumbac matur(GM=60-80), bumbac foarte matur(GM=84) sau bumbac mort(GM<60).
7. Rezistenta la substantele chimice si la conditiile de mediu – Introducand fibrele de bumbac in acizi concentrati, sunt sanse de 99% ca procesul sa va ofere o distrugere in masa a produsului. Bumbacul este rezistent insa la alcali, acestia fiind folositi in procesul de albire, si prezinta posibilitatea utilizarii chiar si alaturi de substante oxidante daca solutiile sunt diluate. Din punct de vedere al rezistentei la mediul incojurator, este indicat sa nu expuneti fibrele de bumbac la lumina solara, riscati o degradare in timp.

Utilizari frecvente ale bumbacului

Majoritatea dintre noi cunosc intrebuintarea de baza a bumbacului, aceasta tesatura fiind folosita indeosebi in fabricarea produselor textile. Avem parte insa de mai multe intrebuintari ale bumbacului, industria textila fiind, cu siguranta, axata pe calitatile acestei tesaturi:

1. Fabricarea articolelor vestimentare – Haine tesute sau tricotate: rochii, pantaloni, camasi, lenjerie intima, sosete, maiouri, tricouri, samd;
2. Pentru confectionarea lenjeriilor de pat 
3. Productia de articole sanitare – pansamente, vata, tifoane;
4. Este folosit ca materie prima in prelucrarea si obtinerea fibrelor artificiale;
5. Folosit chiar si in industria tehnica – furtunuri sau benzi cu elemente de bumbac.
6. In ultimii anii incluziv lenjerii 3D se fabrica tot din bumbac 100%